Îți mulțumesc că ai acceptat invitația de a povesti despre parcursul tău ca tânăr psihoterapeut. Cu următoarele articole, vreau să fac mai vizibil care sunt pașii pentru a lucra în acest domeniu și care sunt lecțiile pe care fiecare le-a învățat.
Să începem cu o scurtă descriere despre tine. Care este pregătirea ta, care a fost parcursul tău academic pentru a ajunge terapeut?
Am absolvit licența la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB Cluj-Napoca și masteratul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, în cadrul aceleiași instituții. Mereu mi-am dorit să devin psihoterapeut, așa că am urmărit constant oportunitățile de a învăța de la specialiști din domeniu. Am profitat de aproape toate proiectele Asociației Studenților Psihologi din România și ale Federației Cognosis care aveau legătură cu domeniul și am fost voluntar pentru organizarea unor conferințe naționale și internaționale, organizate mai ales în Cluj-Napoca, vizând șansele de a participa la proiecte prin intermediul cărora să întâlnesc specialiști din domeniu. De asemenea, am făcut internshipuri, din care să completez cunoștințele teoretice cu unele procedurale – în organizații precum UBB sau Cognitrom.
Cum te-ai simțit când ai terminat masterul și ai început demersul de a lucra?
Pot spune că am trecut prin mai multe stări, întrucât am avut o pauză de mai bine de un an între absolvirea masteratului și începerea demersurilor de a lucra efectiv în psihoterapie. Chiar dacă programul masteral a fost unul de care am fost mulțumit și mă consideram suficient de pregătit să încep, am simțit că ar fi un risc prea mare să mizez totul pe psihoterapie. Dacă la început eram mai degrabă mândru să încep, am simțit pe parcurs nesiguranță, anxietate sau îngrijorare, le-am alternat de-a lungul timpului cu satisfacția de a îmi îndeplini un vis, încredere și entuziasm.
Care a fost abordarea ta? Ai ales să te angajezi (concursuri, urmărit joburi disponibile) sau ai mers către deschiderea unui cabinet particular?
Abordarea mea a ținut de șansa de a fi fost înscris într-un program doctoral la UBB. Astfel, am putut deveni membru al echipei Clinicii Universitare Babeș-Bolyai Psytech, unde se oferă servicii studenților și angajaților UBB. Aici am avut ocazia de a crește alături de specialiști consacrați și să îmi dezvolt practica într-un mediu similar cu cel în care am dobândit majoritatea cunoștințelor teoretice. Mă simt norocos să fiu parte din echipa Clinicii, să beneficiez de sprijin din partea unor colegi cu experiență și foarte bine pregătiți. În paralel, am urmărit să deschid și un cabinet particular.
Ai ales să dezvolți ceva particularizat (să ai un site propriu, un podcast, newsletter, colaborări cu diverse instituții) care să-ți ofere vizibilitate?
Da, am decis să dezvolt site-ul https://psi8imal.ro/, alături de o mână de colegi cu care am împărtășit o serie de idei, valori și experiențe. Am considerat că sunt șanse mai mari să ajungem la un public mai larg împreună decât fiecare individual și am profitat de oportunitatea unor programe precum Com’On Cluj-Napoca pentru a ne concretiza din planuri. Am organizat împreună o serie de proiecte axate pe sprijinirea grupurilor vulnerabile, psihoeducație și popularizarea psihologiei științifice și plănuim să continuăm implicarea în comunitate.
Care sunt lecțiile pe care le-ai învățat până în momentul de față
Poate cea mai importantă lecție este că, deși profesia de psihoterapeut este una aparent solitară, apartenența la echipe și sprijinul celor din jur pot face diferența în momente cheie. Fie că e vorba despre supervizare sau intervizare, ori că ne referim la chestiuni administrative sau acces la resurse bibliografice, cred că navigarea prin labirintul de informații și neclarități este facilitată masiv atunci când poți apela la cineva. A doua lecție este că oamenii sunt ființe remarcabil de adaptabile și că putem depăși provocările atunci când luăm fiecare problemă pe rând, iar derularea online a ședințelor de psihoterapie în perioada pandemiei e un exemplu grăitor.
Ce ți-ar fi plăcut să știi înainte de a profesa? Fie că e vorba de o altă specializare, angajat versus cabinet.
Mi-ar fi plăcut să știu mai multe detalii despre procesul de a deveni psihoterapeut, incluzând părțile administrative (Ex. formele de exercitare a profesiei, pașii necesari pentru constituirea cabinetului etc). Deși cunoșteam etapele principale, abia după ce le-am parcurs mi-am dat seama că sentimentul de incontrolabilitate era alimentat de lipsa unor cunoștințe clare ce să poată fi accesate dintr-o singură sursă.
Ce ai recomanda pentru studenții care-și propun să lucreze ca terapeut?
Aș sugera să ia legătura cu psihoterapeuți și să facă practică. Nicio poveste nu se compară cu experiența directă, iar obținerea de informații și dezvoltarea echipelor și colaborărilor vor fi mult facilitate de relațiile astfel dezvoltate cu alți specialiști. În plus, o perioadă de practică poate să fie un test pentru dorința de a deveni psihoterapeut și pentru așteptările ce vin la pachet cu aceasta. Nu e nimic greșit în a schimba prioritățile în funcție de noile informații și puține lucruri se compară cu entuziasmul de a te pregăti pentru o profesie care te atrage după ce a fost încercată.
Îți mulțumesc tare mult pentru răspunsurile oferite. Dacă este cineva interesat să ia legătura cu tine, unde te pot găsi?
Mă pot găsi pe psi8imal.ro, dar și la adresa de email